Acatistul Sfântului Cuvios Gherontie (13 octombrie)

Tropar, glasul 8

Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, că luând crucea ai urmat lui Hristos și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Cuvioase Părinte Gherontie, duhul tău.

Condac, glasul 5

Cele pământești părăsind și jugul cel aspru al nebuniei pentru Hristos luând, Părinte Cuvioase Gherontie, cu rugăciunea pe îngeri ai ajuns, cu postul și privegherea pe diavoli ai biruit. Pe mulți la pocăință îndemnând, din Ierusalimul cel pământesc la Ierusalimul cel ceresc te-ai mutat, lăsându-ne nouă Sfânt mormântul tău, Cuvioase. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

După obișnuitul început, se zic:

CONDACELE ȘI ICOASELE

Condacul 1

Cu veselie duhovnicească să prăznuiască astăzi Biserica lui Hristos, pe crinul cel bine mirositor, odrăslit din Mănăstirea Ciolanu, pe răbdătorul și înțeleptul Cuvios Gherontie, care din pruncie a luat jugul cel greu al nebuniei pentru Hristos. Răbdând multe scârbe și osteneli, căruia cu dragoste să-i cântăm: Bucură-te Sfinte Preacuvioase Părinte Gherontie!

Icosul 1

Învățat-ai Cuvioase dreapta credință de la binecredincioasa ta maică, Elena, pe care adesea o vedeai rugându-se lui Dumnezeu cu lacrimi. Te-ai aprins de dragoste Dumnezeiască, încât te rugai lui Dumnezeu neîncetat. Iar noi cu dor îți cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că din maică bine-credincioasă ai odrăslit;
Bucură-te, că la Mănăstirea Ciolanu ai înflorit;
Bucură-te, că pe Dumnezeu lumii întregi l-ai propovăduit;
Bucură-te, că din Țara Făgărașului ai răsăsrit;
Bucură-te, că pe Hristos din toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, că pentru Hristos multe scârbe și bătăi ai suferit;
Bucură-te, că Duhul Sfânt în tine s-a sălășluit;
Bucură-te, că din botez numele Sfântului Gheorghe l-ai primit;
Bucură-te, că Dumnezeu din copilărie te-a ales și te-a chemat;
Bucură-te, minunatule, veselule și porumbelule;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Gherontie!

Condacul al 2-lea

Copil fiind, dat ai fost de părinții tăi la școala primară din sat, unde nu încetai a te ruga lui Dumnezeu. Iar ispititorul pizmuindu-te, nesuferind râvna ta pentru Dumnezeu, îndemna copiii să te bată, care adesea își umpleau gura cu buruieni. Iar tu, Cuvioase, cu bărbăție răbdând, cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Râvnind, Cuvioase, viața de mănăstire, te-ai dus la unchiul tău, Părintele Modest, care strălucea cu virtuțile în Mănăstirea Ciolanu, l-ai rugat să te primească și pe tine să fii tuns în viața monahală. Iar el ți-a spus că ești prea mic, să mergi acasă, să porți grijă de sora ta mai mică și de credincioasa ta maică. Iar tu, cu multe lacrimi părăsind Mănăstirea, te-ai îmtors acasă, încercând să te supui ascultării. Iar noi îți cântăm unele ca acestea: